sâmbătă, 30 iulie 2016
Masacrul de la Tărcaia si Grădinari
Masacrul de la Tărcaia
Istoric
În luna aprilie 1919, în Săptămâna Mare înainte de Paşte, în judeţul Bihor( zona microregiunii Beiuşului pe valea superioră a Crişului Negru) s-au desfăşurat lupte intense între forţele Diviziei a ÎI-a vânători de munte şi Diviziile Secuieşti. Aceştia din urmă au avut ordin să oprească înaintarea armatei române. Misiunea lor nu a avut succes. Rând pe rând au părăsit şi s-au retras de pe poziţiile de la Cristior şi Cărpinet în dată de 16 aprilie. În ziua următoare au abandonat Vascaul iar în vinerea mare, în dată de 18 aprilie, de Vinerea Mare, luptele se duceau pe linia Tărcaia Grădinari. În această zi au primit ordin de retragere, întrucât trupele armatei maghiare din zona Ciucea au părăsit poziţiile, în acest context existând posibilitatea de a fi încercuiţi, practic după acest moment, în Ţara Beiuşului Armata Română a înaintat spre Oradea putând ocupa întreaga depresiune fără vreun efort militar intens.
Faptele
În dată de 18 aprilie, în Sâmbăta mare, în localitatea Tărcaia sătenii au fost chemaţi în piaţa din faţă bisericii reformate, comunicanduli-se că acolo va avea loc o adunare cetăţenească, pentru a oferi conform noii situaţii intervenite, informaţii de utilitate publică. În momentul în care au fost adunaţi, bărbaţii au fost selectaţi într-un grup separat şi au fost mitraliaţi în doar câteva minute. Oameni fără apărare, fără nicio vină, au fost executaţi în faţa propriilor soţii şi copii. Ulterior, ucigaşii au intrat pe străzi şi au continuat să omoare populaţia civilia. În masacru au fost curmate vieţile a 91 de persoane. Cea mai tânăra victima a avut 16 ani, iar cea mai vârstnică 83 de ani. Conform registrelor de stare civilă a bisericii, numitul M. Antal Mihaly şi soţia acestuia au fost îngropaţi de vii. Au fost cazuri când victimele au fost mutilate. O parte din cei care şi-au pierdut viaţa în acest fel, au fost executaţi în faţă casei.
Judele satului Tărcaia, Fenesi Peter
Un gest să înfricoşeze şi mai mult populaţia a fost exterminarea judelui satului, care a încercat să dea dovadă de calmare a spiritelor şi conlucrare cu noile forţe armate. Judele Fenesi Peter s-a născut în 1873, într-o familie cu mulţi copii. Fraţii săi au fost Ferenc şi Janos. Datele din registrele parohiei locale Tărcaia, arată că în gospodăria familiei trăiau 12 persoane. Soţia lui Fenesi Peter era Szatmari Julianna. Au avut un singur copil născut în dată de 8 septembrie 1911, atunci când tatăl avea 40 de ani, iar mama 34. Conform documentelor, în 1919 el a fost judele satului Tărcaia şi a stat la dispoziţia tuturor imparţial. Şi-a purtat şi exersat funcţia cu cinste şi onoare, fiind un om care totodată şi-a iubit nespus familia. Judele a fost un om respectat în comunitate, nu a avut conflicte cu nimeni, a cinstit pe toţi locuitorii zonei indiferent de naţionalitate sau religie. Consideră că este de datoria lui ca jude al satului să rămână în localitate şi să nu lase comunitatea fără conducător, fără sprijin, fără apărare. Un motiv în plus pentru a nu se refugia din localitate a fost şi faptul, că era şi epitropul parohiei reformate. Decizia a fost luată cu responsabilitate întrucât inclusiv preotul satului a fugit la începutul lunii aprilie din Tărcaia, lăsând cheia bisericii la epitropul, judele Fenesi Peter.
Acţiunea
În data de 19 aprilie 1919 înainte de masă Fenesi Peter a observat că soldaţii şi civilii români înarmaţi lovesc cu picioarele uşa bisericii, dorind să între în lăcaşul de cult. El şi-a părăsit casă intrând în dialog cu aceştia, le-a spus că are cheia de la biserica şi că le va deschide uşa. După ce a deschis lăcaşul de cult o parte din soldaţi au urcat în turnul bisericii, unde s-au postat cu armament şi de acolo i-au urmărit şi au tras în oamenii care încercau să fugă din sat, omorându-i. După ce a deschis biserica, judele Fenesi Peter a dorit să plece spre casă, dar din păcate, în acest moment a fost împuşcat. Unicul copil al judelui Peter, avea doar 8 ani. Copilul judelui, epitropul Fenesi Peter, micul Peter împreună cu mama sa, au rămas în viaţă supravieţuind acestor crime. Soţia lui Fenesi Peter nu s-a mai recăsătorit, rămânând fidelă fostei perechi. Conform registrelor bisericeşti, ea a murit la vârstă de 74 de ani.
Fiul Peter devenit adult, s-a căsătorit cu Bunta Rozalia în dată de 25 ianuarie 1937. Primul lor copil, Fenesi Ferenc, s-a născut în dată de 7 mai 1938.
Victime
Dintre cei 91 de locuitori ai satului, 88 de victime au fost înscrise în registrele de stare civilă ale bisericii reformate. După masacru a început o perioada de 48 de ore de jaf în tot satul, care a fost oprit doar ulterior de o delegaţie oficială venită de la Beiuş.
Numele victimelor din satul Tărcaia şi Grădinari, identificate şi înscrise pe monumentul realizat în anul 1999 în memoria lor, sunt: Benedek Maria-80 de ani, Szatmari Mihaly-64 de ani, Gyulai Peter-48 de ani, Gyulai Ferenc-48 de ani, G. Antal Peter-44 de ani, Gy. Miklo Ferenc-64 de ani, Ilieş Peter-79 de ani, P. Benedek Janos-43 de ani, K. Benedek Peter-49 de ani, Kovacs Peter-34 de ani, Or. Olah Ferenc-68 de ani, Ifj. Olah Ferenc-38 de ani, Miklo Jozsef-38 de ani, M. Erdel Ferenc-48 de ani, soţia Gyulai Katalin-50 de ani şi fiul lor M. Erdei Ferenc-24 de ani toată familia masacrată rămânând fără moştenitori, Antal Katalin-40 de ani, Miklo Sandor-26 de ani, Szatmar Erzsebet-24 de ani, Szatmar Erzsebet-53 de ani, Halasz Peter-58 de ani, Ifj. Halasz Peter, Miklo Katalin-20 de ani, Olah Ferenc-43 de ani, Olah Jozsef-32 de ani, or. Ilieş Peter-83 de ani, P. Benedek Ferenc-42 de ani, G. Fenesi Peter judele şi epitropul satului-47 de ani, Szatmari janos-71 de ani, Antal Janos-45 de ani, Szatmari Janos-60 de ani, Kali Zsupun Janos-65 de ani, Gyulai Laszlo-37 de ani, Antal Ferenc-48 de ani, Csapo Julianna-22 de ani şi Antal Ferenc-43 de ani, soţ şi soţie masacraţi împreună cu S. Miklo Mihaly-49 de ani, Miklo Zsuzsanna-60 de ani, s.Szatmari Peter-64 de ani soţ şi soţie, Sebestyen Julianna-67 de ani, Benedek Mihaly-75 de ani, Benedek Ferenc-48 de ani, Erdei Mihaly-53 de ani, Halasz Samuel-62 de ani, Gyulai Gabor-63 de ani, Stozinger Sandor-47 de ani, Papp Sandor-24 de ani, dodo Miklo Mihaly-60 de ani, erdei ferenc-59 de ani, Gutmann Antal Peter-60 de ani, P. Benedek Mihaly-53 de ani, Szatmar Sandor-51 de ani, Erdei Zsuzsanna-63 de ani, Kovacs Peter-32 de ani, Izsak Mihaly-62 de ani, Gyulai Peter-35 de ani, Gyulai Ferenc-48 de ani, M. antal Mihaly-59 de ani şi Olah Erzsebet-49 de ani, soţ şi soţie înmormântaţi de vii, Kovacs Mihaly-61 de ani, Loricz Janos-73 de ani, Antal Istvan-39 de ani, M. Erdei Ferenc-64 de ani, Szatmar Ferenc-32 de ani, M. Szatmari Janos-64 de ani, P. antal Laszlo-40 de ani, Miklo Julianna-50 de ani, Balla Ferenc-80 de ani, Ifj. Balla Ferenc-28 de ani, H. Miklo Ferenc-45 de ani, B. Gyulai Ferenc-42 de ani, Benedek Mihaly-68 de ani, Antal Mihaly-60 de ani, Benedek Maria-39 de ani, J. Olah Ferenc-54 de ani, Olah Ferenc-23 de ani, Zsupun Gabor-46 de ani, puttya bunta Janos-49 de ani, Papp Mihaly-41 de ani, Istok Gabor ferenc-63 de ani, M. Gabor Peter-46 de ani, B. Halazs Katalin-55 de ani, Miklo Istvan-44 de ani.
Vinovaţi
Conform declaraţiilor supravieţuitorilor, principalii responsabili pentru masacru, au fost persoane civile înarmate, care luptau alături de Armata Română.
Datele ne arată că în urma acestui masacru, 204 copii au rămas orfani şi 33 de femei au rămas văduve. Multe persoane s-au refugiat în pădure sau în satele învecinate; în principal în localitatea Finiş, unde se pare că datorită unui preot ortodox plin de umanitate, masacrul nu a mai avut loc, ei venind să-şi apere consătenii. După câteva zile, cei refugiaţi au revenit în sat, în gospodării şi şi-au dezgropat din mormântul comun, morţii, identificându-şi rudele şi ingropandu-le creştineşte, slujba religioasă fiind oficiată de preotul reformat din Beiuş, Bottyan Pal.
Masacrul de la Grădinari
După primul masacru cel de la Tărcaia, o parte a populaţiei localităţii vecine, Grădinari, a fost adunată în faţă bisericii reformate sub pretextul că urmează să plece şi să înmormânteze într-o groapă comună pe cei mitraliaţi în satul vecin Tărcaia. După ce s-au adunat oamenii în piaţeta din faţa bisericii din Grădinari şi aceştia au fost omorât, executaţi cu sânge rece. Din satul Grădinari, la fel că şi în Tărcaia, printre victime s-a aflat şi epitropul satului, Bunta Janos.
Victime
Numele celor care au pătimit în urma acestor atrocităţi din satul Grădinari sunt: Kovacs Mihaly, Sebestyen Sandor, Izsak Mihaly, Bunta Gaspar, Bunta Istvan, Miklo Laszlo, Szatmari Mihaly, Szatmari Istvan, Csapo Janos, Csapo Peter, Szatmari Mihaly, Benedek Mihaly, Egyed Mihaly, Gyulai Istvan, Bunta Janos, Bella Ferenc.
sursa: Szabo Ödön
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)